Turnul cu Ceas din Veneția
Turnul cu Ceas (Torre dell'Orologio) din Veneția este un important obiectiv turistic, situat în Piața San Marco. Se află chiar lângă Bazilica San Marco, în partea stângă a acesteia, acolo unde începe aglomerata și îngusta straduță comercială Mercerie.
Ridicat la sfârșitul sec. al XV-lea, Turnul cu Ceas este una dintre principalele atracții turistice ale Veneției. Priveliștea de pe acoperiș, care se deschide către întreg orașul și către laguna venețiană, posibilitatea de a vedea de aproape cele două statui poreclite i mori ("maurii"), dar și informațiile pe care le vei afla în timpul turului fac ca vizita să merite din plin.
Bilete și rezervări
Turnul cu Ceas se poate vizita doar cu tururi ghidate și rezervare prealabilă. Durata vizitei este de circa o oră, fiind permis doar accesul persoanelor peste 6 ani. În timpul turului nu se pot face video-uri (cu excepția terasei). Fotografiile sunt permise, dar fără flash.
Vizita presupune urcarea celor patru etaje, pe scări înguste și destul de abrupte, de aceea turul nu este recomandat persoanelor cu dizabilități, celor care suferă de claustrofobie, amețeli, tulburări cardio-respiratorii sau femeilor însărcinate.
Tururile se organizează în limbile engleză, italiană sau franceză.
Prețul unui bilet este:
- adult: 14 EUR
- copil 6-14 ani: 11 EUR
- student 15-25 ani: 11 EUR
- persoane peste 65 de ani: 11 EUR
De asemenea, dacă ai cumpărat bilete pentru Muzeele din Piața San Marco sau Museum Pass, sau dacă ai rezervat unul dintre tururile "Comori ascunse ale dogelui" sau "Itinerare secrete" la Palatul Dogilor, ai dreptul la reducere, prețul turului ghidat la Turnul cu Ceas fiind tot de 11 EUR.
Biletele pentru Turnul cu Ceas îți oferă dreptul de a intra gratuit la Muzeul Correr, Muzeul Arheologic Național și sălile monumentale din Biblioteca Marciana.
Orar
Programul tururilor ghidate la Turnul cu Ceas din Veneția diferă în funcție de limba în care se face ghidajul.
Tururi ghidate în limba engleză:
- luni: orele 11.00 și 14.00
- marți și miercuri: orele 12.00 și 14.00
- joi: ora 12.00
- vineri: orele 11.00, 14.00 și 16.00
- sâmbătă: orele 14.00 și 16.00
- duminică: ora 11.00
Tururi ghidate în limba franceză:
- marți și miercuri: ora 15.00
- joi: ora 14.00
- sâmbătă: ora 11.00
- duminică: ora 14.00
Tururi ghidate în limba italiană:
- luni, vineri, sâmbătă și duminică: ora 12.00
- joi-duminică: ora 15.00
Vizita Turnului cu Ceas din Veneția
Biletele rezervate se ridică de la casa de bilete a Muzeului Correr, aflat pe latura opusă față de Bazilica San Marco, iar punctul de întâlnire pentru turul ghidat este tot acolo. Este bine să ajungi cu 5 minute mai devreme – ghidul va prelua grupul la ora stabilită, dar nu îi va aștepta mai mult de 2-3 minute pe cei întârziați.
De la Muzeul Correr vei fi condus, prin Piața San Marco, către Turnul cu Ceas, în care vei intra prin mica poartă dinspre strada Mercerie.
Pentru a înțelege mai bine informațiile pe care le vei primi, te sfătuim ca înainte de a te prezenta la punctul de întâlnire, să te oprești vreo zece minute în Piața San Marco, astfel încât să poți privi liniștit fațada turnului.
Turnul cu Ceas a fost înălțat între anii 1496 și 1499, ca urmare a hotărârii Senatului Veneției de a construi un nou ceas public, adecvat noilor descoperiri tehnologice ale timpului. Arhitectul nu este cunoscut cu certitudine, dar anumite elemente l-ar indica pe Mauro Condussi, care a construit, printre altele, și mânăstirea de pe insula San Michele. Pentru a face loc turnului, au fost dărâmate câteva clădiri din piață, iar poziția nu a fost aleasă întâmplător. Ceasul, dovadă a progresului și a puterii Veneției, trebuia să poată fi văzut dinspre mare. Cel care a realizat mecanismul ceasului a fost Carlo Zuan Rainieri, un ceasornicar din orașul Reggio Emilia (astăzi regiunea Emilia-Romagna). Până în anul 1506, turnului i-au fost adăugate și cele două părți laterale, ce vor fi supraînălțate mai târziu, în sec. al XVIII-lea.
O legendă spune că venețienii i-ar fi scos ochii meșterului care a construit ceasul, pentru ca celelalte orașe sa nu mai poată avea unul la fel de frumos. Este doar o legendă, căci în realitate, acesta a fost chiar angajat de Serenissima Republică pentru a întreține mecanismul ceasului și a locuit în turn, alături de familia sa. Această tradiție a continuat de-a lungul a cinci secole. În anul 1998, cel de-al 33-lea și ultimul paznic și mânuitor al mecanismului și-a părăsit micile odăi din turn ce-i serviseră toată viața drept locuință. Odată cu cea mai recentă restaurare, care a însemnat și anumite automatizări, rolul său devenise inutil.
Expresia venețiană care se mai folosește și astăzi drept amenințare Te fasso veder mi che ora che xe! ("Te fac eu să vezi ce oră este!") este în strânsă legătură cu prezența Turnului cu Ceas în Piața San Marco. Condamnații executați între cele două coloane din piațetă aveau fața îndreptată spre Turnul cu Ceas, astfel încât aceasta era ultima imagine pe care o vedeau.
Să privim deci Turnul cu Ceas de jos în sus. La nivelul inferior este arcada prin care se intră în strada Mercerie, legând astfel centrul politic și religios al orașului reprezentat de Piața San Marco cu centrul comercial. Strada Mercerie era principala cale de acces către Piața Rialto.
Deasupra arcadei este frumosul ceas astronomic, cu un diametru de 4,5 metri, care indică orele, semnele zodiacale și fazele lunii. Cadranul exterior, realizat din marmură, este fix și arată cele 24 de ore, scrise cu cifre romane. Partea din mijloc, acoperită cu email albastru, este mobilă. În inele concentrice sunt reprezentate numărul de zile, numele lunilor și semnele zodiacale. Pe următorul inel dinspre interior se găsește acul ceasului, sub formă de Soare, din care pleacă o lungă rază către ora respectivă din cadranul exterior. Discul interior are în centru Pământul și în lateral Luna, care se rotește în jurul axei sale, pentru a indica diferitele faze lunare.
La colțurile cadranului rectangular ce încadrează ceasul se pot observa patru deschizături rotunde. Acolo se aflau probabil patru astrolabi care s-au pierdut și despre istoria cărora nu se mai știe nimic.
Un nivel mai sus, este statuia Fecioarei cu Pruncul. De-o parte și de alta a sa se află un ceas semidigital adăugat în sec. al XIX-lea. Orele sunt indicate cu cifre romane, iar minutele cu cifre arabe.
La următorul etaj vei vedea sculptura din piatră a leului Sfântului Marcu, reprezentat pe un fundal albastru, cu stele. Cândva, în fața sa se afla și statuia dogelui Agostino Barbarico (cel care a inaugurat turnul, în anul 1499), înfățișat în genunchi. Aceasta a fost distrusă în anul 1797, în timpul cuceririi lui Napoleon, care a pus capăt Republicii Venețiene.
În final, pe terasa turnului se află cele două statui cunoscute sub numele de i mori ("maurii"), care marchează trecerea fiecărei ore bătând cu ciocanul într-un clopot.
Toată această suprapunere de niveluri poate fi citită într-un registru simbolic: la Veneția, puterea politică (reprezentată de leul Sfântului Marcu) stă deasupra celei religioase (Fecioara cu Pruncul), a științei (ceasul) și a puterii economice (strada comercială Mercerie). Deasupra tuturor tronează însă cei doi mauri, ca semn al trecerii nemiloase a timpului.
Înainte de a te îndrepta spre locul de întâlnire, intră un pic și pe strada Mercerie, trecând pe sub arc, astfel încât să poți privi turnul dinspre partea opusă. Și pe această fațadă se află un ceas similar, dar mai simplificat. Spre exterior este același cadran din marmură, care indică orele scrise cu cifre romane. Discul din interior, realizat din mozaic, este presărat cu stele aurite, pe fundal albastru. Un alt disc solar care are în centru leul Sf. Marcu este folosit pentru a forma arcul ce indică orele.
Să ne întoarcem la vizita interiorului Turnului cu Ceas. Însoțit de ghid, vei urca niște trepte de piatră ce conduc într-o încăpere unde se află câteva imagini care te ajută să înțelegi evoluția turnului. Tot de aici vei vedea și scripeții, greutățile și contragreutățile care urcă și coboară la intervale regulate, activând mecanismul ceasului.
La nivelul următor vei vedea de aproape complicatul mecanism, capodoperă a tehnicii și ingineriei vremii sale.
Alte scări te duc la etajul superior, unde se află statuile din lemn ale celor trei Regi Magi și a unui înger cu trompetă, precum și vechile uși. Statuile pe care le vezi acum au fost refăcute și datează din anul 1755. În trecut, la schimbarea fiecărei ore, mecanismul ceasului făcea ca cele patru statui să iasă din turn, într-un fel de procesiune. Ușa de lemn care se afla acolo unde vezi astăzi roata ce arată orele se deschidea, iar cei trei magi, în frunte cu îngerul ce suna din trompetă, ieșeau și se închinau în fața Fecioarei, pentru a reintra apoi în turn, prin ușa aflată în partea opusă. În prezent, acest lucru se mai întâmplă doar de două ori pe an: de Bobotează (6 ianuarie) și de Înălțare (la 40 de zile după Paște).
De la același nivel poți admira, de această dată dinspre interior, ceasul digital pe care l-ai văzut mai devreme pe fațada turnului, deasupra ceasului astronomic. Atunci când a fost realizat, în anul 1858, era unul dintre primele orologii publice de acest fel și avea scopul de a permite oamenilor care se uitau dinspre piață să înțeleagă mai ușor cât e ceasul. Cele două roți au panouri ce indică orele, cu cifre romane și minutele (din 5 în 5), cu cifre arabe. Prima roată se mișcă la trecerea fiecărei ore, iar cea de-a doua se mișcă la trecerea fiecărui interval de 5 minute.
Montarea acestui ceas a însemnat însă demontarea mecanismului care permitea procesiunea Regilor Magi. În prezent, în cele două zile din an în care se reia această tradiție, un inginer este chemat special pentru a scoate cele două roți ale ceasului digital și pentru a monta din nou vechile uși de lemn și cele patru statui, astfel încât procesiunea să fie posibilă.
După ce mai urci câteva scări, vei ajunge pe acoperișul Turnului cu Ceas, unde poți vedea de aproape cele două mari statui de bronz pe care venețienii le numesc i do' mori ("cei doi mauri"). Porecla se datorează culorii metalului care, odată cu trecerea timpului, a dobândit o nuanță întunecată. Cele două personaje, înalte de 2,6 metri, sunt îmbrăcate în blănuri de animale, precum doi păstori. Unul este mai bătrân (cel cu barbă), reprezentând timpul trecut, iar altul mai tânăr, ca simbol al timpului ce va veni.
La trecerea fiecărei ore, maurii bat cu ciocanele în clopot, numărul de bătăi fiind egal cu ora pe care o indică. Maurul bătrân bate primul, cu două minute înainte de ora fixă, pentru a indica timpul care a trecut. Maurul tânăr bate apoi, la două minute după împlinirea orei, pentru a marca timpul care va veni.
La 12 ziua și la 12 noaptea, înainte de bătăile maurilor, este acționat un mecanism suplimentar. Două ciocane mai mici poziționate pe clopot bat de 132 de ori. Numărul nu este întâmplător – este numărul total al bătăilor efectuate de mauri în cursul zilei, până în acel moment – suma orelor de la 1 la 11, înmulțită cu doi, întrucât fiecare oră este semnalizată de ambii mauri. Acest mecanism este activat la ora 11.56, respectiv la 23.56, pentru a avea timp să termine înainte să înceapă maurii să bată.
Atât statuile, cât și marele clopot, deasupra căruia stau un glob și o cruce aurită, au fost realizate în anul 1497.
