Vizită la Teatrul Massimo Bellini din Catania

Teatrul Massimo Vincenzo Bellini este unul dintre principalele obiective turistice din Catania și ar putea cu ușurință să stea alături de alte teatre renumite din Italia, precum La Fenice din Veneția sau La Scala din Milano.

Preț bilete

Teatrul se poate vizita în cadrul unor tururi ghidate, care au o durată de circa 45 de minute și se țin în limba engleză și italiană. Însoțit de ghid, vei ajunge pe scenă, într-o lojă (dacă ai noroc, va fi chiar loja regală) și în frumosul foaier de la etaj.

Prețul unui tur ghidat este:

• adult: 6,5 EUR
• copil sub 18 ani: 4,5 EUR
• peste 65 ani: 4,5 EUR

Biletele se pot cumpăra direct de la casieria teatrului.

Program de vizitare

Teatrul Massimo Bellini se poate vizita de marți până sâmbătă.

Vizitele ghidate au loc la orele 09.00, 10.00, 11.00 și 12.00.

Vizită la Teatro Massimo Bellini

Ideea de a avea un teatru public în Catania apăruse deja prin anii 1700, când orașul era în plină fervoare a reconstrucției după devastatorul cutremur din 1693.

Lucrările, începute cu entuziasm în 1812, s-au lovit însă în repetate rânduri de probleme precum lipsa de fonduri, faliment sau epidemia de holeră, așa că Teatro Massimo a fost inaugurat abia în anul 1890. Prima operă cântată pe scena noului teatru a fost Norma lui Vincenzo Bellini (pe care, în anul 1950, o va interpreta la Catania și Maria Callas).

Cel care a proiectat clădirea a fost milanezul Carlo Sada. Cum Italia abia se unise și neînțelegerile dintre sud și nord erau în floare, locuitorii Cataniei nu l-au primit cu brațele deschise. Ba mai mult, atunci când a fost inaugurat teatrul, a fost nevoit să plătească și bilet pentru a putea asista la spectacol.

Fațada, în stil eclectic, este împodobită cu statui și cu busturile unor mari compozitori italieni. Prin aripile laterale, se unește cu celelalte clădiri, formând un ansamblu unitar și închizând astfel piața Vincenzo Bellini.

Sala, frumoasă și elegantă, poate găzdui până la 1200 de persoane. Se spune că acustica sa excelentă se datorează nu doar formei de potcoavă, ci și faptului că pe sub ea curge râul Amenano.

Cele 113 loje sunt dispuse pe patru niveluri. În trecut, locurile erau alocate în funcție de rangul nobiliar – cu cât erai mai important, cu atât stăteai mai aproape de rege. Loja regală, bogat împodobită, este în mijloc, în partea diametral opusă scenei.

Sus, în galerie, stăteau oamenii de rând (căci teatrul era pentru toată lumea) care, în mod paradoxal, beneficiau de fapt de cea mai bună acustică.

Ferestrele rotunde cu perdeluțe, de deasupra galeriei, le erau destinate văduvelor. Fiind în doliu și nepurtând bijuterii, eticheta nu le permitea să se arate regelui.

În cele șase loje mai lungi, situate de-o parte și de alta a scenei, în care astăzi sunt instalate diferite echipamente, se așezau pe vremuri fetele nemăritate. Atfel puteau fi văzute mai îndeaproape de interpreții ce puteau deveni viitori pretendenți.

Tavanul sălii este împodobit cu fresce. În centru este pictată "Apoteoza lui Bellini", în semicercuri sunt reprezentate principalele sale opere (Norma, La sonnambula, I Puritani și Il Pirata), iar în cercurile mai mici apar alegoriile anotimpurilor.

De o parte și de a alta a ceasului de deasupra scenei, câte 6 îngeri simbolizează ziua și noaptea.

Cortina istorică a fost pictată de Giuseppe Sciuti. Acesta a ales să reprezinte un episod legendar, nedocumentat de niciun izvor istoric, dar a cărui idee i-a entuziasmat pe locuitorii Cataniei: "Triumful catanezilor asupra libienilor".

Spre deosebire de celelalte teatre cunoscute din Italia, unde foaierul se află la parter, în cazul Teatrului Massimo Bellini, el se află la etaj. Această soluție a fost preferată de arhitect, întrucât spațiul de la parter nu era suficient pentru o sală impunătoare. Foaierul, splendid decorat cu marmură și stuc, este atât elegant încât de multe ori le smulge vizitatorilor strigăte de admirație. În fața ferestrelor ample, care dau spre piață, se află statuia din bronz a compozitorului Vincenzo Bellini.

În foaier se adunau nobilii, în pauza dintre acte, pentru a se delecta cu gustări și băuturi. Oamenii din popor aveau și ei acces, dar stăteau în coridorul de deasupra, privind de sus cum se distrează cei de viță nobilă.